Maria Nicola Antoaneta Mihăilescu

Maria Nicola Mihăilescu (născută Zamfirescu)

 

 

 

 

Competiții automobilistice, Neculai Mihăilescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deșliu

Deşliu

 

Despre Genealogia Anei Aman, pag 163

“Deşliii erau o familie boierească din Ţara Românească cu câteva generaţii în ascendenţă. Numele este de origine turcească, dar să indice oare aceasta şi o obârşie etnică? În orice caz, Dumitrache Deşliu era în anul 1829 în vârstă de 45 de ani, fiind născut în Bucureşti. Fiu al armaşului Deşliu, avea micul cin de „vătaf za divan” şi locuia la Ţigăneşti, în judeţul Ilfov şi la Bucureşti. Avea moşie de zestre la Ţigăneşti58 . Armaşul Deşliu avea prenumele de „Diamandi” – care îndepărtează ideea unei origini turceşti şi o aduce în atenţie pe aceea a uneia greceşti – şi era frate cu clucerul Iordache Deşliu. Soţia lui Diamandi Deşliu – fost de asemenea vameş – care i-a adus ca zestre moşia Şoimu din judeţul Teleorman, era fiica pitarului Sandu şi a Mariei, amândoi fără nume de familie precizat59. La Lunguleţu, în judeţul Dâmboviţa, există o biserică ctitorită în 1822 de către clucerul Iordache (Gheorghe) Deşliu, împreună cu soţia sa Ana şi fiicele Maria și Elena60.

 

58 Catagrafie oficială de toţi boerii Ţării Româneşti la 1829, publicată de Ioan C. Filitti, p. 20.

59 Ioan C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, p. l79. Pentru legătura de rudenie dintre Diamandi şi Iordache Deşliu, vezi în special actul nr. 576, din 1 august 1797.

60 Fişă de Alexandru V. Perietzianu-Buzău, alcătuită după o informaţie dată de istoricul Paul Cernovodeanu.”

 

 

 

Costache Deșliu – Arhivele Naționale Buzău

 

Flori Jianu

Eliza Politimos [născută Deșliu, fiica lui Costache și a Anghelinei(născută
Filitti)] soția lui Constantin G. Politimos

 

Mihalescu

 

Dan Cernovodeanu, pag. 330

 

 

 

Mihalescu

 

 

Iancu Scarlat Mihalescu (1804-1867) căsătorit cu Maria Deșliu. Au avut patru fiice : Ecaterina (1828-1873) căsătorită cu Constantin Mihail Sutzu, Maria (1832-1912) căsătorită cu Teodor Casimir/Cazimir, Constanta (1839-1913) căsătorită cu Efrem Ghermani și Alexandrina (1837-1909) căsătorită cu Dumitru Florescu.

 

 

 

Constanta Mihalescu (căsătorită Ghermani)

 

 

Maria Mihalescu (casatorita Casimir/Cazimir)

 

Ecaterina Mihalescu (căsătorită Șuțu / Sutzu / Soutzo)

 

Alexandrina Mihalescu (căsătorită Florescu)

Aurel Racoviță

Aurel Racovitză: un descendent necunoscut al familiei domneşti sau un caz de impostură genealogică?

de Alexandru Ştefan Mihăilescu

 

Studiul se referă la o „dilemă genealogică” născută de o serie de publicaţii recente privitoare la familia boierească şi domnească a Racoviţeştilor.

Deşi iniţial am crezut că este vorba de un descendent necunoscut al familiei domneşti, am realizat foarte repede că nu este aşa. Voi detalia motivele pentru care cred că nu este vorba de un descendent necunoscut.

Am aflat de existenţa acestor pretinşi urmaşi ai familiei domneşti în urma publicării unui articol în ziarul Lumina. Ulterior, am intrat şi în posesia cărţii publicate la Editura Flondor, Rădăuţi-Cernăuţi, în 2007. “Generalul de brigada Aurel Racovitza” scrisa de Alexandru Cristian Racovitza si Ioana Andreea Panzar. Am observat informaţii eronate privind genealogia familiei și faptul că lipsesc actele de stare civilă care să demonstreze afirmațiile susținute în cuprinsul cărții. Primul aspect este cel legat de apariţia numelui Racoviţă în familia Cehan. “Marele Logofăt Cehan își ia și numele de Racovitză” se menționează în carte. In realitate numele de Racoviţă apare ca nume de botez şi nu ca o modificare a numelui, aşa cum se întâmplă în cazul numelui de familie Cesianu, modificat din Jianu. Ulterior, numele Racoviţă a devenit nume de familie. De asemenea, nu se menţionează că Mihalache Racoviţă, a cărui urmaşă se pretinde ramura Aurel Racovitză, a renunţat la tronul Moldovei, când i s-a oferit în anul 1770 şi menţionează greşit anul în care a fost numit Mare Dragoman al Porţii: 1773 în loc de 1769. Aspectul care m-a frapat cel mai mult a fost că nu menţionează nicăieri, ca sursă genealogică, lucrarea Generalului Racovitză-Cehan, Familia Racovitză-Cehan – Genealogie şi Istorie, Academia Română, Bucureşti, 1942(link bibliotecă, pdf-ul de jos). Arborele genealogic întocmit în baza cărții scrise de Generalul Racoviță-Cehan, Familia Racoviță – Cehan Genealogie și istoric, de Mona & Florian BUDU-GHYKA. INFO AICI

Singura sursă genealogică menţionată este cartea lui Octav-George Lecca, Familiile boiereşti române – Genealogia a 100 de case, Bucureşti, 1911. O sursă incompletă și cu erori – “Cartea este plină de erori și de aceea e necesară foarte multă prudența în consultarea ei”- Genealogii Mihai Sorin Rădulescu, Editura Albatros 1999, Pag 209

O dovadă este chiar diferența între datele furnizate în cartea lui Octav-George Lecca, “Familiile boiereşti române” și cele apărute în cartea “Generalul de brigadă Aurel Racovitză” scrisă de Alexandru Cristian Racovitză și Ioana Andreea Pânzar. În prima presupusul tată al generalului Aurel I. Racovitză figurează ca fiind căpitan de infanterie în timp ce în cealaltă carte figurează ca fiind căpitan de cavalerie. Există diferențe între infanterie și cavalerie.

“In secolul trecut (XVIII): Nicolae Iurașcu era de asemenea vel jicnicer la domnia lui Mihai Vodă Racoviță(1705), și apoi cămăraș mare…… O parte a familiei a căzut și printre boiernași. Din descendenții actuali, este: George Iurașcu mare proprietar la Bacău etc.”- Octav George Lecca – Familiile boierești române, istoric și genealogie, tipărit în anul 1899, pagina 346 – Iurașcu (Moldova). Deși este menționată funcția de vel jicnicer a lui Nicolae Iurașcu în timpul domniei lui Mihai Vodă Racoviță nu se menționează nimic despre căsătoria Adelei Iurașcu cu urmașul domnitorului Mihai Vodă Racoviță. Adela Iurascu căsătorită cu Ioan Racoviță, căpitan cavalerie, mama generalului Aurel I Racovitză (conform fragment arbore genealogic familia Racovitză-Cehan, publicat în cartea “Generalul de brigadă Aurel Racovitză” scrisă de Alexandru Cristian Racovitză și Ioana Andreea Pânzar). O altă eroare, din cartea lui Octav-George Lecca, Familiile boiereşti române – Genealogia a 100 de case, Bucureşti, 1911, este aceea că în arborele genealogic al familiei Flondor nu se regăsește Florica (căsătorită cu generalul Aurel I Racovitză), deși frații ei sunt menționați.

“Am cules materialul necesar pentru documentare din diferite lucrări ale specialiștilor în această materie, din reviste literare, istorice sau genealogice, cum și multe hrisoave de prin secolele XVII, XVIII, și XIX-lea aflate la Academia Romana, la Arhivele Statului din București și Iași, sau la Epitropia Sf. Spiridon din Iași, ajungând astfel a înjgheba și stabili – pot zice- definitiv și cu toată preciziunea genealogia și filiațiunea familiei Racoviță, care descinde din Cehan”

“Nu pot termina această scurtă prefață, fără a aduce mulțumirile mele și pe această cale d-lor I.C. Filitti(Ioan Constantin Filitti) și G. D. Florescu(George D. Florescu), reputați genealogiști, cari mi-au înlesnit prin cunoștințele lor și prin materialul ce posedau relativ la Racovițeștii din Muntenia, ducerea la bun sfârșit a acestei migăloase lucrări” – Familia Racoviță – Cehan Genealogie și istoric de General Racoviță – Cehan  publicată de Academia Romana, Prefață pag. 3-4 (link bibliotecă, pdf-ul de jos)

14 martie 2005, Malakoff. Scrisoare a lui Petre Ş.Năsturel către Mihai Sorin Rădulescu în care este vorba de cercetările destinatarului privitoare la genealogia poetului Constantin Kavafis. Sunt menţionaţi, de asemenea, bizantinologul bucureştean Emilian Popescu, precum şi familiile Flondor şi Racoviţă (aceeaşi cu neamul Racovitză-Cehan ?) cu care istoricul parizian era în relaţii de prietenie.” – dr. Mihai Sorin Rădulescu, Scrisori de la Petre Ș. Năsturel în “București. Materiale de Istorie și Muzeografie”, XXIX, 2015, Pag 238.

Atât marele bizantinolog al Franței și al exilului românesc, Petre Ş. Năsturel, Doctor Honoris Causa al Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cât și Profesorul Universitar Dr. Mihai Sorin Rădulescu, cunoșteau genealogia familiei Racoviță/Racovitză-Cehan și nu au reușit să găsească o legătură cu familia generalului Aurel I. Racovitză.

Redau un citat din articolul publicat de Dumitru Manolache în ziarul Lumina: „Familia noastră se trage din cel mai mic vlăstar domnesc, Mihalache Racovitză, Mare Dragoman la 1773, căsătorit cu o Mavrocordat. Din descendenţa lor ne tragem şi noi, inclusiv marele savant Emil Racovitză, cu care bunicul meu, generalul de cavalerie Aurel I. Racovitză, era văr de-al treilea”. Trebuie menţionat că marele savant Emil Racoviţă nu este urmaş al ramurii domneşti a familiei. Este urmaş, pe linie directă, al fratelui tatălui domnitorului Mihai Racoviţă-Cehan. De asemenea Mihai (Mihăiță) Racoviță a fost căsătorit de două ori. Se căsătorește prima dată cu Domnița Ecaterina C. Mavrocordat V.V., fără a avea copii, iar după moartea ei, a doua oară, cu Anastasia M. Roset. Din citatul de mai sus reiese necunoaşterea istoriei familiei Racovitză.

Interesant este următorul aspect. Principele Alexandru Racovitză a locuit, cu chirie, până în anul 1948, pe strada Grigore Mora, la nr. 5, Bucuresti. În articol se menţionează: „«După căsătorie, bunicul meu a plecat ca ataşat militar la Praga, iar când s-a întors, în 1930, şi-a construit casa în care ne aflăm», mărturiseşte domnul Racovitză”.  Adresa casei la care se face referire în articol o regăsim în certificatul de moarte pe numele Racovitza Ioan-Aurel publicat in cartea “Generalul de Brigara Aurel Racovitză”: strada Grigore Mora, numărul 3. Trebuie să menţionez că străbunicul meu, principele Alexandru Racovitză, a intentat un proces unui domn Racovitză care era proprietarul farmaciei La Racvitz, devenită ulterior La Racovitz, La Racovitză, pentru furt de identitate/nume. A pierdut procesul, pe motiv de uzucapiune. Totuşi, procesul nu a demonstrat că persoana dată în judecată de principele Alexandru Racoviţă ar fi fost urmaşă a familiei domneşti, ci doar că are dreptul să folosească numele. Ca fapt divers, în cazul în care sunt descendenți ai celui mai mic vlăstar domnesc, Mihai (Mihăiță) Racovitză, generalul Aurel I. Racovitză ar fi fost văr tocmai cu străbunicul meu, principele Alexandru Racovitză, cel care intentase proces pentru folosirea fără drept a numelui de Racovitză. Să aibă Aurel Racovitză vreo legătură cu acel farmacist Racvitz?

Alte articole din mediul online

https://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Racovitz%C4%83

https://www.crainou.ro/2008/10/21/recuperari-si-marturii-din-arhive/

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri-2/Suceava/din-trecutul-nobil-al-romaniei-mari-recuper-ri-si-m-rturii-din-arhive–220188.html

Radu Racoviţă, nepot de frate al domnitorilui Mihai Racoviţă, din ramura princiară figurează ca stramos al marelui savant Emil Racovita care nu face parte din ramura princiară. INFO AICI

https://austria-forum.org/af/AustriaWiki/Aurel_Racovitz%C4%83

http://musicsack.com/PersonFMTDetail.cfm?PersonPK=100077558

racovita