Florescu

Florescu

(Valahia)

 

Veche familie, originară din județul Prahova și cunoscutà din sec. XVI.

Un strămoș poate al acestei familii, a cărui legătură însă cu cei posteriori nu e cunoscută, ne apare în sec. al XV-lea, în persoana lui

JUPÂN VINTILĂ FLORESCUL, în 1483; pe care-1 găsim ca martor printre boierii lui Vlad Vodă Țepeș, într-un document de confirmare al boierilor Mihai și Manea pentru satul Toper. (5 iunie).-E curios faptul că e citat chiar în act: «Jupan Vintilă Florescu», ceea ce e un caz aproape unic pe acele timpuri, deoarece boierii Valahiei nu iau numele de familie decât tocmai în sec. al XVII-lea, mal ales după localități. (Arch. Hașdeu ; 1866 tom.I). [Cam suspect; n. M.C.]

De altfel numele de Vintilă se mai repetă în această familie.

După documente, genealogia sigură începe, un secol mal târziu, prin

DRĂGHICI VORNICUL DE MĂRGINEN!, 1585, cunoscut din numeroasele documente ale timpului, pe la jumătatea secolului al XVI-lea. Boier mare, înrudit cu Basarabii, stăpânea moșia Mărgineni cu părțile el, din jud. Prahova. El e trunchiul comun al Filipestilor și Floreștilor, numiți astfel după doua moșii alăturate și aproape de Mărgineni, situate pe apa Prahovei.

Copiii acestui Drăghici, au fost: MARIA cea BĂTRÂNĂ, care ţinea pe Radu vel Logofătul, (1592), şi despre care vorbesc multe documente anterioare anului 1600. Ea avu de fiu pe RADU COMISUL, ZIS FLORESCU, a cărui ramură se stinse chiar în secolul al XVII-lea. Acesta a fost mare clucer şi mare comis. Fu ucis în anul 1664 în satul Nămăeşti, de răufăcători, coborâţi de la munte, înmormântat la mitropolie. Din UDRIŞTE vistierul, fiul lui Drăghici, descinde familia Filipescu. (v. aceasta).

—-  —-  —-  —   —-   ——-   ——

ION FLORESCU, întâiul fiu al lui Constantin, ţinu în căsătorie pe Anica Ghica, fata marelui Ban Dumitrache. Ion Florescu muri în anul 1846, lăsând trei copii: Iordache, Manole şi Alecu, din care se trag trei branşe actuale ale Floreştilor:

Marele Vornic IORDACHE FLORESCU, căsătorit la Braşov, cu Anica fiica lui Beizadea Grigori Şutzu. Fost mare logofăt în anul 1812 şi mare vornic al ţării, avu zece copii, băieţi şi fete, dintre care:

1. † GRIGORE FLORESCU, căsătorit cu Zoe Assan, e avu fiu pe TEODOR FLORESCU, al cărui fiu e Paul.

2. IANCU FLORESCU, fost vice-prezident al consili¬ului de stat, însurat cu Frosa Filittis, a avut cinci copii, adică: Ion †, Elisa căsătorită cu C. Boerescu, Elena, GEORGE şi ALEXANDRU FLORESCU ofiţer de cavalerie.

3. COSTACHE FLORESCU n-avu copii, în anul 1853 fu închis împreună cu alţii la Nijni-Novgorod în Rusia, unde a şi murit.

4. DUMITRACHE FLORESCU †, însurat cu Alexandrina Mihalescu, având cinci copii: DUMITRU FLORESCU, căsătorit cu Constanța Butculescu (copii: Demetru, George, Zoe); Ion, decedat; – Maria N. Cesiano; ALEXANDRU, însurat cu Natalia Filodor (copii: Radu şi Elisa); – şi TEODOR căsătorit cu Ana Berendei.

5. LUX1TA, al cărei fiu este: BONIFACIU FLORESCU, n. la Pesta în anul 1848. A studiat în Franţa, de unde venit ca profesor de limba franceză la liceul Sf. Sava, în anul 1873. A publicat şi mai multe uvragii asupra literaturii franceze şi studii literare etc.

6. 7. Frosa şi ELISA Florescu, măritată cu Ghiţă Cantacuzino. – Octav-George Lecca, Familiile Boereşti Române, p. 290, 293

 

 

Alexandrina Florescu si copiii

Alexandru (Lică), Teodor, Mitică și Maria

Alexandru (Lică) Florescu

 

Ana Berindei, prima soție a lui Theodor Florescu

 

Dumitru Florescu, căsătorit cu Alexandrina Mihalescu

 

George Florescu, genealogist

 

Maria Florescu, căsătorită cu Nicolae Cesianu

 

Mitică Florescu,căsătorit cu Constanța Butculescu

 

Teodor Florescu, căsătorit cu Ana Berindei

Florescu

(Moldova)

 

Numele vechi al familiei Forescu e Mogâlde, cu care o găsim menţionată în cronici şi hrisoave din timpuri depărtate.

Încă în vremea lui Ştefan Vodă (1457-1504), un MOGÂLDE era printre sfetnicii domneşti, alături cu Hatmanul Boldur, Pulcel, Movilă ş.a.

Un MOGÂLDE era prin anul 1596, pârcălab al cetăţii Hotin, după cum dovedesc documentele, (v. Uricar – Codrescu, tom. 18).

În anul 1653, letopiseţul Moldovei, cu ocazia luptelor dintre principii Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, vorbeşte de boierul Mogâldea, unchi al marelui logofăt Gheorghe Ştefan, apoi Domn al Moldovei. El fu prins de inamici şi dus legat la Hotin. De acolo înfrânse, cu trupele nepotului său, o ceată de nemţi. El avea titlul de mare PAHARNIC şi comanda cu alţi boieri de vază armatele lui Gheorghe Ştefan, (v. Letop. Mold. t. I. p. 325, 28, 38).

SERDARUL MOGÂLDE se afla la anul 1711 printre cei 24 boieri care au întovărăşit pe Principele Dimitrie Cantemir la Harcov în Rusia, cum ne spune vornicul Neculce în cronica sa. (Letop. II, 332).

Spre sfârşitul veacului al XVII-lea, pe la 1670-80, s-a dovedit că un MOGÂLDE era în capul răzvrătiţilor contra unui Domn grec (poate Duca), care aduse în demnităţi o mulţime de greci. Acest boier, fiu al lui IONIŢĂ MOGÂLDE, din ordinul lui Vodă fu prins şi adus la Curte. Era ziua de Bobotează: Vodă porunci marelui cămăraş ca să lege pe Mogâlde la poarta Curţii şi să-i dea cinci lovituri în piept cu buzduganul de fier, cu care se loveau osândiţii pentru trădare către Domnitor.

Puţin după execuţia suferită, boierul muri. Soţia sa era o bucovineancă care avea moşie la Groniţa. Ea împreună cu fiul ei şi al lui Mogâldea, fugiră la moşie lângă hotarul Poloniei. De atunci el îşi schimbă numele vechi al neamului prin cel de “Botezatu” la început, apoi BOTEZ, după cum era poreclit tatăl său, în amintirea zilei de bobotează. 

Acest BOTEZ însurându-se, a avut un fiu SOLOMON, care la rândul său avu doi băieţi. Cel dintâi, Ioniţă e trunchiul actualei familii; iar al doilea ENACHI, se însura cu fata lui Baiş, având un singur fiu ENACHI, însurat întâi cu fata lui Adam şi al doilea cu Smaranda sora lui N. Negri.

IONIŢĂ BOTEZ, fiul lui Solomon, se căsători cu Safta fiica lui Cantacuzino (Kanta), în secolul trecut, şi avu fii pe:

CONSTANTIN FORESCU, care luă acest nume după moşia Foreştii, moştenită de la mama sa Safta Cantacuzino, schimbând pe cel de Botez, pe care acum îl luau toţi ovreii botezaţi. – El s-a însurat cu fata lui Iordachi Catargiu şi a avut trei fii:

ŞTEFAN FLORESCU, agă; – COSTACHI, – şi

ALECO FORESCU VORNICUL, fost ispravnic la Roman şi Suceava timp de 23 de ani, de la 1834-1858. Era prezident al Comitetului Unirii pentru jud. Suceava; apoi deputat, de la anul 1859 la 1865 etc. – Din căsătoria sa cu Raluca fiica Iui Andrieş Başotă mare vornic, a avut doi fii şi patru fete: – Safta soţia lui Alexandru Millo, Aglae -Nicolae Soffary, Aglae căsătorită cu Dr. C. Duşescu († 78), şi Natalia căsătorită cu căpitanul Iorgu Vârnav; – iar fiii

VASILE FORESCO fost deputat în multe rânduri, membru la Curte, prezident de tribunal, prefect de Suceava, senator etc. – şi CONSTANTIN FORESCO, fratele său. – Octav-George Lecca, Familiile Boereşti Române, p. 296-297

 

 

 

 

 

Alexandrina Florescu (născută Mihalescu)

 

Alexandru și Natalie Florescu (născută Filodor)

Cristina Filodor, soră cu Natalia Filodor

 

 

Elsa (Eliza) Florescu, căsătorită cu Radu Miclescu

 

Jean Florescu

 

Luxița Florescu  

 

Mitică și fiica lui, Zozo, căsătorită cu Adolf Cantacuzino

 
 
 
 
 
 
Familia Florescu în epoca lui Mihai Viteazul – Revista Historia, Autor Ion Florescu
 
Familia Florescu în Valahia secolelor XVII-XVIII – Revista Historia, Autor Ion Florescu
 
Floreștii și Revoluția de la 1848 – Revista Historia, Autor Ion Florescu
 
 
Floreștii în secolul turbulentRevista Historia, Autor Ion Florescu
 
A Florescu Family Saga – Professor Radu R. Florescu