Nicolae Cesianu

Nicolae St. Cesianu/Cezianu (1856-1914), inginer, senator, căsătorit cu Maria Florescu (1865-1940). Pe la 1902 avea, în localitatea Colanu, jud. Dâmboviţa, o fabrică de petrol. În 1911, această rafinărie a fost arendată de Nicolae I. Giuglescu. Ea va deveni Rafinăria Victoria (1911- 1948). Au avut două fiice:

Margareta (1886-1966), căsătorită, în anul 1914, cu Vasile Miclescu (1876-1925). Fără urmaşi.

Alexandrina (1884-1948), căsătorită, în anul 1909, cu principele Alexandru Racoviţă (1884-1962). Au avut două fiice: Elena Felicia Racoviţă (1910-2005), căsătorită cu Gordon Barbu Victor Pantazzi (1912-1962), cu care a avut un fiu, Michael (Mihai) Pantazzi, născut în 1940. Cea de-a doua fiică a lui Alexandru și a Alexandrinei Racoviță a fost Alexandra Racoviţă (1911-1996), căsătorită cu Dr. colonel Zamfir Zamfirescu (1904-1967), împreună cu care a avut o fiică, Maria Nicola Antoaneta (n. 1944), căsătorită la rândul ei cu Neculai Mihăilescu (1943-1985) și ulterior, în anul 1990, cu Mihail G. Ştephănescu (1923-2015), de care a divorțat în anul 2011.

Maria Nicola Antoaneta are doi copii, din prima căsătorie : Alexandru Ștefan Mihăilescu, realizatorul acestui site dedicat istoriei familiei, căsătorit cu Anca Alice(născută Moise). Au un fiu, Filip Andrei Mihăilescu. Și Ioana Elena căsătorită cu Claudiu Bria. Au un fiu, Mihai Claudiu Bria.

Nicolae Cesianu

Nicolae Cesianu

Maria Cesianu (născută Florescu) împreună cu Alexandrina(căsătorită Racoviță) și Margareta(căsătorită Miclescu)

Foto Nicolae Cesianu cu nepoata lui Elena-Felicia(căsătorită Pantazzi)

La masă, terasa imobil C. A. Rosetti nr. 5

Alegeri:

Studiu despre ameliorarea stărei sociale si economice a populaţiunei noastre rurale de Nicolae St. Cesianu

CESIANU, NICOLAE ST. (?-1914)
11999. ~ Chestiunea scumpirei traiului, de N. St. Cesianu. Bucureşti (Tip. Cooperativă Jubileu), 1911. (16,5 x 12,5), 15 p. (I 23770)
11200. ~ Sindicatele agricole şi casele de credit agricol mutual, de N.St. Cesianu, agronom, secretarul Societatei agrare. Bucureşti (Tip. şi Fonderia de Litere Thoma Basilescu), 1902. (24 x 16). 22, 16 p. (Anexe) (Biblioteca Societatei Agrare a Marilor Proprietari din România. Conferinţa No. 4) (Suplement gratuit la Revista Agrarul) (II 117310)
În anexă (p. 1-16): “Statutele unui sindicat comunal agricol”.
12001. ~ Studiu asupra organisarei inveţamentulul agricol, de N. St. Cesianu, inspector domenial. Bucuresci (Imprimeria Statului), 1890. (22,5 x 15,5). 27 p. (II 412757)
12002. ~ Studiu despre ameliorarea starei sociale şi economice a populaţiunei noastre rurale, de Nicolae St. Cesianu. Bucureşti (Tip. Universitară, A.G. Brătănescu), 1907. (18,5 x 12,5). 48 p. (I 5140)
Descriere după copertă.
12003. ~ Idem. Bucureşti (Atel. Grafice Socec &. Co.), 1907. (21,5 x 14,5). 47 p. (II 15037)
12004. ~ Regele şi Ţara [de] K.[!]. St. Cesianu, Fost deputat. [Ed. 2-a revăzută şi cu adăogiri de circumstanţă şi priviri generale 1912/13]. Bucureşti (Tip. Cultura), 1913. (21,5 x 14). 30 p. (II 33926)
Ediţia, la începutul textului. Apărut mai întîi în ziarul “Dreptatea” din 1913, cu acelaşi titlu (v. p. 27, Adaos). Iniţiala autorului greşit imprimată: “K.”.
Traduceri:
RISLER, EUG. Fisiologia şi cultura grâului. Trad. de ~. Bucureşti, 1892.

Dotă

Moșia Runcu și muntele Orlea din districtul Dâmbovița, plaiul Dâmbovița, achiziționată de Alexandrina Florescu, născută Mihalescu, de la domnul Maior I. Em. Manu(căsătorit prima dată cu Sofia Suţu, fiica lui Constantin Mihail Suţu și a Ecaterinei, născută Mihalescu), în anul 1880. Proprietatea(pagina 9) făcuse parte din averea defunctului Iancu Scarlat Mihalescu.

Comitetul Central Sanitar

Casa Nicolae Cesianu, în prezent Palatul Cesianu-Racoviță, sediul Artmark

Câteva completări și rectificări privind istoricul acestui imobil. Imobilul a fost inclus în proiectul Listei Monumentelor Istorice din 1992, elaborat de Direcția Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice. Nr. crt 1635, Cod LMI’92 41B1641. În anul 2000, restaurarea efectuată de către firma Pegassus Restaurări  primește premiul Ordinului Arhitecților din România. Imobilul nu mai este inclus în Lista Monumentelor Istorice începând cu anul 2004. Un posibil motiv pentru excluderea imobilului din lista monumentelor istorice fiind pierderea autenticității arhitecturale în urma restaurării. Imobilul a fost construit și mobilat de Nicolae Cesianu. Pentru construcția acestui imobil a fost făcut/contractat un credit imobiliar pe o perioadă de 40 de ani. 1904-1944. Acesta este motivul pentru care la parter existau spații comerciale, pentru achitarea creditului imobiliar. Nicolae Cesianu a decedat în anul 1914. Plata creditului a fost preluată de moștenitoarele lui, Alexandrina Racoviță și Margareta Miclescu. În anul 1945 imobilul a fost rechiziționat de către ARLUS (Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică), iar ulterior, în anul 1950, imobilul a fost naționalizat. Acest imobil nu a fost construit de familia Cesianu-Racoviță. Data căsătoriei dintre Alexandrina Cesianu, fiica lui Nicolae Cesianu, și Principele Alexandru Racoviță este 4 aprilie 1909. După acest moment se poate discuta dacă a devenit sau nu palat. În acest imobil, la 28 noiembrie 1909, este inaugurat noul sediu al A.C.R. (Automobil Clubul Român), în prezența ASR Principele Ferdinand al României, viitorul Rege Ferdinand I. Se menționează în reportaj existența casei Aman, în prezent Muzeul Aman. Bunica maternă a lui Nicolae Cesianu, Maria Mihalescu, născută Deșliu, este înrudită cu mama Anei Aman, Eliza Politimos , născută Deșliu. Soacra Elizei Politimos, născută Deșliu, era Zinca Politimos, născută Butculescu. A fost sora bunicului lui Nicolae Butculescu. În anul 1939, Nicolae Butculescu, avea expoziția noului automobil Packard, aferent anului respectiv, la adresa din strada C. A. Rosetti, nr. 5(casa Cesianu, în prezent Palatul Cesianu-Racoviță).

Despre Genealogia Anei Aman

This slideshow requires JavaScript.

This slideshow requires JavaScript.

Maria Cesianu, născută Florescu – compoziții muzicale