Stănuț Cesianu

Stănuţ Cesianu/Cezianu (,,Stănuţă”) (1820-1882), primul care adoptă acest nume, este fiul lui Dumitrache Jianu, fratele haiducului Iancu Jianu, şi al Mariei Racoviceanca. La jumătatea secolului al XIX-lea, Stănuţ şi-a schimbat numele de familie din Jianu în Cezianu, dezicându-se astfel de numele părintesc şi de unchiul său Iancu, haiducul, ale cărui fapte le-a dezavuat. Dumitrache a mai avut un fiu, pe Alecu, căsătorit cu Maria Gălăşescu, sora Sultanei Gălăşescu.

Din partea marilor proprietari ai judeţului Romanaţi, în ziua de 14 septembrie 1857, sunt aleşi ca deputaţi în Adunarea ad-hoc Stănuţă Cezianu şi Ştefan Vlădoianu, primul cu un număr de 14 voturi, iar ultimul cu 10 voturi. În anii premergători Unirii de la 1859, Stan Cezianu era vicepreşedintele Comitetului electoral din Caracal. La 1859 era serdar, ales deputat în Adunarea Electivă, mare proprietar, stăpânea moşia Jianca-Ursoaia. În perioada 27 iunie  – octombrie 1867, este preşedintele Comisiei Interimare (primar) a oraşului Caracal.

A avut o lungă activitate parlamentară. Până în martie 1875, S. Cezianu avea 3 sesiuni ca deputat de cameră. A fost prefect al judeţului Romanaţi în perioada 23 martie 1871 – 22 martie 1872. În anii 1875, 1878, 1881 şi 1882 figurează cu regularitate pe ,,Lista de persoanele în drept a fi alese la Senat”.

A fost căsătorit cu Maria (,,Mariţa”) Slătineanu (1829-1889), cu care a avut patru fii şi o fiică:

Costantin, Dimitrie, Ioan, Nicolae și Elena

Maria Cesianu (născută Slătineanu)

Stanuta Cesianu

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.